..si-un razboi cu mine însumi

O lupta...a noastra.

Un soldat...eu.

Un erou...Tatal.

Un premiu final...tu.

Un razboi...care razboi?

Sunt frânt de-atâta lupta, si câteodata parca defectele tale sunt infinite si nu stiu daca mi-ar mai place sa ramân "lânga tine" tot restul vietii mele. Stii de ce? Pentru ca nu-mi dai voie sa lupt. Îmi închizi orice drum posibil de a ajunge la tine. Fortele mele într-o zi se vor termina, dar înca sper ca acea zi sa fiu deja aproape de tine. Dragostea ce ti-o port e inmensa. Nici macar universul nu ar putea-o cuprinde.

În plus, nici macar nu stiu daca ma vei ridica atunci când v-oi cadea, pentru ca de multe ori, nu stiu nici eu felul tau de a fi. Nu esti nici rece dar nici fierbinte (asa cum scrie în Sfânta Carte), esti caldicica...pentru ca de cele mai multe ori, încerci sa ma pui la încercare, si cad, pentru ca orice om greseste, dar tu nu întelegi asta, cu toate ca tu esti cea care cel mai mult mi-a gresit. Dar te-am iertat, te iert, si te v-oi ierta...pâna într-o zi...

În mine, o inima e rupta în doua. O parte, te iubeste cu tot ce e...Alta parte ar vrea sa stea cât mai departe de tine.

Stiu ce vreau de la viata: te vreau pe tine. Dar nu ma întelegi, si spui ca sunt nebun, si ca principiile mele sunt total stupide. Dar te iubesc, si înca ma rog Domnului sa-ti deschida ochii ca sa vezi ce ai lânga tine (si nu ma refer la mine) si sa vezi ca eu îti pot oferi TOTUL.

Ma cert cu mine însumi de cele mai multe ori, pentru ca nu ma mai înteleg, si Satana nu îmi lasa sufletul în pace. Atunci e când supararea mea atinge maximul si îti gresesc...Asta s-a întâmplat de cel mult trei ori, dar m-ai iertat, si de aceea te iubesc, pentru ca în adâncul inimii tale e o fiinta asa de plapânda, asa de buna, asa de frumoasa, pe care o iubesc cu tot ce sunt, cu fiecare colt din inima, cu fiecare abur din suflarea mea...

Nu vreau sa nu te mai iubesc...Scapa-ma!

Înca TE IUBESC!

[..unLimiteD bLesSingS..]